AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.58 din 09.03.2021 şi înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D145/09.03.2021,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

I. Observaţii privind fondul reglementării

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispunerea unor măsuri, în vederea transpunerii parţiale a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

          Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.h) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

3. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidenţa reglementărilor subsumate Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, integrate segmentului legislativ – Cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală şi vamală,  prezentând deopotrivă tangenţe cu normele europene aferente Politicii europene în domeniul Consumatorilor, în sectorul de legislaţie UE - Protecţia intereselor economice.

La nivelul dreptului european derivat prezintă incidenţă directă dispoziţiile Directivei (UE) nr.2019/713 a  Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei–cadru 2001/413/JAI a Consiliului, ale cărei prevederi se preconizează a fi transpuse cu caracter parţial la nivelul legislaţiei naţionale de profil, conform art.288 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), îndeplinindu-se astfel angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005.

Acest demers legislativ, care se integrează coordonatelor îndeplinirii angajamentelor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene se impune a fi promovat şi adoptat în regim de urgenţă, pentru respectarea termenului limită de transpunere prevăzut la art.20 din directivă, respectiv data de 31 mai 2021, întrucât eventuala depăşire a termenului este susceptibilă de a genera declanşarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene,  în condiţiile art.258 din TFUE.

4. La art.I pct.1, semnalăm că art.180 din Codul penal, astfel cum este propus prin proiect, cuprinde, de fapt, definiţia a patru expresii - „instrument de plată fără numerar”, „instrument de plată electronică”, „monedă electronică” şi „monedă virtuală” - nu doar definiţia expresiei „instrument de plată fără numerar”, astfel cum rezultă din denumirea marginală a articolului.

Precizăm că o astfel de reglementare afectează claritatea şi previzibilitatea normelor de drept penal, întrucât din redactarea propusă pentru art.180 nu rezultă cu suficientă precizie dacă dispoziţiile care se referă la „instrumente de plată fără numerar” le au în vedere doar pe cele prevăzute la art.180 alin.(1) sau pe toate cele prevăzute la art.180 alin.(1) - (4).

Este necesară reanalizarea textului sub acest aspect. Astfel, în funcţie de soluţia legislativă preconizată, urmează să se aibă în vedere fie modificarea denumirii marginale a articolului - care apreciem că ar putea să se refere la „mijloace de plată fără numerar” - fie definirea, în articole distincte, a celor patru noţiuni. Menţionăm că ambele soluţii legislative presupun şi reanalizarea normelor propuse la art.I pct.2 ‑ 12, precum şi la art.II, astfel încât să se realizeze corelările necesare cu noua redactare a art.180.

5. La art.180 alin.(1), astfel cum este propus la pct.1, semnalăm că expresia „un dispozitiv, o înregistrare sau un obiect, protejat, material sau nematerial” nu este suficient de clară şi nici nu este corelată cu dispoziţiile art.2 lit.a) din Directiva (UE) 2019/713, care se preconizează a fi transpuse. Menţionăm că această din urmă normă defineşte instrumentul de plată fără numerar drept „un dispozitiv, un obiect sau o înregistrare protejat(ă), nematerial(ă) sau material(ă) sau o combinaţie a acestora, altul (alta) decât monedele legale şi care, singur(ă) sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite deţinătorului sau utilizatorului să transfere bani sau valoare monetară, inclusiv prin mijloace digitale de schimb”.

Pentru aceste motive, sugerăm reformularea textului, astfel:

          „(1) Prin instrument de plată fără numerar se înţelege un dispozitiv, un obiect sau o înregistrare, protejat, respectiv protejată, material ori nematerial, respectiv materială ori nematerială, sau o combinaţie a acestora, altul, respectiv alta, decât o monedă cu valoare circulatorie şi care, singur, respectiv singură, sau împreună cu o procedură sau cu un set de proceduri, permite deţinătorului sau utilizatorului transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau monedă virtuală”.

6. Semnalăm expresia „instrument de plată electronică”, deşi este definită la art.180 alin.(2), astfel cum este propus la pct.1, nu este utilizată în cuprinsul normelor propuse prin proiect.

Precizăm că în definiţia propusă pentru respectiva expresie este utilizată, fără a fi definită, noţiunea de „instrument de monedă electronică”. Menţionăm că această din urmă noţiune, deşi nedefinită, se regăseşte totuşi în cuprinsul normelor propuse la pct.3 şi 5 pentru art.250 alin.(1) şi, respectiv, art.251 alin.(1).

Pentru asigurarea clarităţii şi previzibilităţii dispoziţiilor de incriminare, este necesară reanalizarea şi corelarea normelor anterior menţionate.

7. Menţionăm că noţiunea de „monedă electronică”, definită la art.180 alin.(3), astfel cum este propus la pct.1, nu este utilizată în cuprinsul proiectului, astfel încât este necesară reanalizarea necesităţii definirii acesteia. Menţionăm însă că la art.250 alin.(1) şi la art.251 alin.(1), propuse la pct.3 şi, respectiv, la pct.5, se regăseşte noţiunea de „valoare monetară”, noţiune care este utilizată în cuprinsul definiţiei noţiunii de „monedă electronică”, propusă la art.180 alin.(3). Propunem, de aceea, reanalizarea şi corelarea soluţiilor legislative preconizate.

8. La pct.4, semnalăm că denumirea marginală a art.250¹ trebuie reformulată, astfel încât din redactare să rezulte că sunt avute în vedere doar faptele ililcite, nu orice operaţiuni cu instrumente de plată fără numerar, aşa cum reiese din textul propus.

La art.250¹ alin.(2), pentru claritatea textului, ţinând seama şi de dispoziţiile art.4 lit.d) şi art.5 lit.d) din Directiva (UE) 2019/713, apreciem că expresia „însuşit prin săvârşirea uneia dintre faptele” ar trebui înlocuită cu sintagma „obţinut prin săvârşirea uneia dintre faptele”.

La art.250¹ întrucât „primirea” reprezintă un mod de „dobândire” a unui bun, apreciem că prevederea acestei modalităţi normative de realizare a elementului material al infracţiunii în cuprinsul alin.(3), reprezintă o reglementare paralelă în raport cu dispoziţiile alin.(4), care incriminează dobândirea aceloraşi categorii de bunuri în scopul însuşirii unui instrument de plată fără numerar prin săvârşirea respectivelor fapte. Este necesară, de aceea, reanalizarea şi corelarea celor două norme.

Observaţia este valabilă, în mod corespunzător, şi pentru alin.(2) şi (3) ale art.314, astfel cum sunt propuse la pct.10.

9. La art.IV, pentru rigoarea şi claritatea reglementării, este necesară completarea textului, astfel încât să rezulte că este avut în vedere punctul operaţional naţional de contact disponibil permanent prevăzut la art.14 alin.(1) din Directiva (UE) 2019/713.

În ceea ce priveşte respectivul punct de contact, semnalăm că din formularea propusă nu rezultă cu precizie dacă acesta există deja (şi, în acest caz, prin ce act a fost constituit) sau urmează a fi constituit (şi care este actul prin se va constitui). Propunem, de aceea, reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a normei.

10. Semnalăm că în Tabelul de concordanţă se precizează că art.V din proiect transpune dispoziţiile art.18 alin.(2) - (4) din Directiva (UE) 2019/713. Cu toate acestea, în cuprinsul menţiunii de transpunere se face trimitere doar la dispoziţiile art.18 alin.(4). Este necesară efectuarea corelărilor necesare.

II. Observaţii de tehnică legislativă şi de redactare

1. La titlu, pentru rigoarea redactării, propunem ca expresia „şi pentru dispunerea altor măsuri” să fie înlocuită cu sintagma „precum şi pentru dispunerea unor măsuri”.

2. La pct.2 al art.I, pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar ca textul propus să fie marcat drept „Art.249”, urmând să fie redată şi denumirea marginală a acestuia, întrucât se prevede modificarea în integralitate a respectivului articol.

Observaţia este valabilă, în mod corespunzător, şi pentru pct.12, referitor la textul propus pentru art.316.

          3. La partea dispozitivă a pct.4, pentru respectarea uzanţei normative, „articolul 250¹” trebuie redată abreviat, astfel: „ art.250¹”.

          Observaţia este valabilă, în mod corespunzător, şi pentru părţile dispozitive ale pct.9 şi 11.

4. La pct.4, în textul propus pentru art.250¹ alin.(1), întrucât norma de trimitere la „art.238 - 239” se referă la două articole consecutive, aceasta trebuie redată sub forma: „art.238, art.239”.

Observaţia este valabilă şi pentru alin.(2) - (4).

5. La art.II, pentru un spor de rigoare normativă, partea de debut a textului trebuie reformulată, astfel:

          „Art.II. - Ori de câte ori în Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează sintagma ...”.

6. Precizăm că, potrivit art.62 din Legea nr.24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile de modificare şi completare din cuprinsul proiectului se vor încorpora, de la data intrării lor în vigoare, în actul normativ de bază, respectiv în Codul penal. Prin urmare, în cuprinsul art.III alin.(1), expresia „victime ale infracţiunilor menţionate în prezenta lege” trebuie înlocuită cu norme de trimitere la infracţiunile avute în vedere, prin indicarea expresă a respectivelor dispoziţii din Codul penal, potrivit următorului model: „victime ale infracţiunilor prevăzute la art.... din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.

Pe cale de consecinţă, la alin.(2) lit.a), expresia „menţionate în prezenta lege” trebuie înlocuită cu sintagma „prevăzute la alin.(1)”.

Pe de altă parte, la alin.(1), pentru un spor de rigoare în exprimare, recomandăm ca sintagma „alături de” să fie înlocuită cu expresia „împreună cu”.

În plus, pentru asigurarea accesibilităţii normei, expresia „publicat potrivit legii” trebuie înlocuită cu indicarea actului normativ avut în vedere.

7. La art.V, pentru un spor de claritate, propunem ca expresia „furnizează Comisiei” să fie înlocuită cu sintagma „furnizează Comisiei Europene”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr.